Există evenimente la care mergi din curiozitate și evenimente la care mergi din convingere. Și din curiozitate, evident, dar mai ales din convingere. La cele din urmă știi unde te duci, de ce te duci, cu cine te întâlnești și ce muzică o să asculți. Știi că nu e nimic diluat. Că ethosul metalului extrem e intact. Că eficiența stilistică nu e anulată de artificii comerciale sau de considerente de marketing.
Underground for the Masses III a fost exact asta. Trei zile, douăzeci de trupe, un singur limbaj, o singură culoare. Negru.
Trupa festivalului — Tsjuder. Asalt total, fără respiro, fără înflorituri. Raw, întunecat, old school fără nostalgie. Și tot mai aproape de o confirmare a unei observații pe care o fac la aproape orice festival — trupele în formula de trei sună mereu cel mai bine.
Surpriza festivalului — Patristic. Alt tip de duritate. Mai ocult, aproape ritualic. Formule opresive conturate cu precizie, fără să cadă în manierism. Dacă Tsjuder au fost sălbatici, Patristic au fost studiați — și la fel de duri.
Ritualization au adus o rupere de ritm surprinzatoare, conturându-și prestația cu o serie de influențe old school death metal care au picat excelent în context.
Darvaza, Whoredom Rife, Temple of Baal, Naglfar și Varathron au fost exact acolo unde trebuie. Nici nu mă așteptam la mai puțin.
Au fost și formații pe care le-am descoperit acum și care merită mai mult timp de audiție înainte să spun ceva despre ele. Deci am fost totuși mânat și de curiozitate.
Nu am devenit fanul tuturor. Sektarism, Antikvlt și Pénitence Onirique au rămas undeva în afara frecvenței mele. Nu e un reproș — e o constatare.
ArsGoatia au rupt capul. Ceea ce nu știam atunci e că vocalul trupei avea să moară într-un accident de mașină la scurt timp după festival. O tușă întunecată de care ne puteam lipsi. Iar faptul că au incheiat festivalul cântând de parcă erau ultima dată pe scenă, cu o intensitate ucigătoare, face totul să pară acum de-a dreptul supranatural.
Organizatorii, Din Întunerec, au curaj. Asta înseamnă să pui cap la cap un astfel de eveniment fără a avea ca scop principal succesul comercial. E o definiție perfect valabilă și pentru nebunie. O astfel de libertate permite decizii pe care departamentul de marketing nu le-ar aproba niciodată — și tocmai de aceea festivalul e ce e. Pur, asumat, făcut din pasiune pentru metalul întunecat. Îmi doresc ca asta să nu se schimbe.
Quantic rămâne cea mai prietenoasă și profesională locație pentru evenimente medii ca număr de spectatori din sud-estul Europei. Formularea nu îmi apartine, dar este prea bună să nu o folosesc. Dotările, oamenii, atitudinea — ireproșabile.
Comunitatea — fără să fim prieteni sau să schimbăm întotdeauna impresii, suntem apropiați pentru că la astfel de evenimente suntem mereu aceiași. Și știm cu toții ce căutăm acolo.
The old way is the only way.
Metal. Fără filtre.
